sunt o super under-achiever… licenta nu mi-am luat-o, master nu fac… nu tintesc la o cariera in publicitate sau marketing sau PR sau mai stiu eu ce are legatura cu jurnalismu’. nici macar nu imi doresc sa fiu sefa de sectie la noul job. moto-ul meu e “nu am nevoie de atatea griji sau responsabilitati. e o bataie de cap.”

in schimb, ca simplu redactor, ma descurc tare bine (zic eu). sunt ambitioasa, muncesc mult, plec tarziu de la birou, ma afirm, am idei, etc… daca e nevoie ca cineva sa faca cineva suplimentar, ma ofer eu. daca trebuie sa stea cineva de serviciu, sunt dispusa eu. i like the job si ma simt intr-un fel implinita. Nu ma plang de oboseala nici cand lucrez duminica…

am fost socata sa descopar sambata, la o cina in 80’s, ca sormea e total diferita de mine. in every possible way. da bacul acum si a avut timp sa participe la some stuff de internship, junior achievement sau ceva asemanator, prin care a fost la sediul DHL and stuff… nu numai atat. sormea vrea sa dea la ASE (chestie de care eu am fugit acum ceva ani ca de ciuma), la cibernetica, vrea sa lucreze la Siveco si sa faca master, dar nu oriunde, ci la maastricht (? parca !)  mai departe ea chiar o sa-si ia carnetu (nu ca mine, ca mi-e frica sa nu omor pe cineva pe soselele tarii), etc, etc, etc…

si chiar daca ma sperii de faza asta cu directia clara pe care o are o fata de 18 ani, cand eu la varsta aia aveam idei romantioase despre viata, job si orice altceva va puteti inchipui si cand aveam si atat de multe temeri ca voi esua si atatea framantari launtrice….

e bine acum… la doar cinci minute dupa discutia cu sormea mi-am dat seama ca i don’t need all that shit. urasc finantele, m-am saturat de cursuri. vreau sa fiu linistita sa lucrez si sa scriu articolele care imi plac, sa citesc carti, sa vad filme, sa cumpar chestii hippie, sa scriu yadda-yaddas, sa iau salarii mediocre din care totusi sa imi permit sa strang bani si sa plec in vacanta intr-un amsterdam (programat pentru august) sau un new york (next summer) si in general sa traiesc o viata simpla si implinitoare…

end of ranting!