Falling Down (1993)


falling_down1

Am vazut filmul aseara pe Pro TV si sunt convinsa ca e cel mai bun rol al lui Michael Douglas. Filmul e genial la inceput. El, caruia ii vom afla numele spre sfarsit, e blocat in trafic si este innebunit de fiecare din masinile din jurul lui: un tip care trage pe nas cocaina, copii dintr-un autobuz care se joaca, stickerele de pe barele din spatele masinilor, care il invoca pe Dumnezeu, sau prezinta injuraturi (“How Am I Driving? Call 1-800-Eat SHIT), si alte mici detalii din viata cotidiana.

Personajul nostru continua sa fie agasat de lucruri care se intampla in fiecare zi: nu are bani marunti ca sa dea un telefon si un vanzator nu vrea sa-i schimbe, cersetorii ii cer ceva, orice, de la bani, la tigari, la chiar o geanta, pentru ca are 2!, vrea sa se urce in autobuz dar e inghesuiala, oamenii care vor sa urce se imping ca sa prinda locuri, iar cei care coboara, se imping ca sa poata iesi din multime (tramvaiul 32 in fiecare zi pentru mine) si toate aceste detalii cu care chiar ne confruntam zilnic.

Fiind un film in care actiunea se petrece pe o perioada de mai putin de 10 ore, costumatia personajului principal e vitala. Si pe Douglas l-au aranjat perfect, cu tunsoare de army man, ochelari cu rama de baga, camasa alba cu maneca scurta (the famous white collar guy), cravata si trei pixuri prinse de buzunarul din dreptul inimii. Perfect de-a dreptul ca imagine pentru un om normalcare o ia razna.

Nu vreau sa scriu prea mult despre Robert Duvall, intruchiparea clasicului politist in ultima zi inainte de pensie, care nu vrea sa ajunga leguma inainte de vreme si abia asteapta o ultima misiune. El este singurul (as usual) care leaga toate evenimentele de personajul lui Michael Douglas. E un personaj destul de tare.

Reevenind la domnul White Collar,  nu e de mirare ca o ia razna.  Dar dupa primele lui peripetii, si filmul o ia razna. De la momentul in care aflam ca fostei lui neveste (Barbara Hershey) ii e frica de el, filmul ma dezamageste foarte tare. Nu vroiam pentru filmul asta un tip cam psihopat, care abia astepta sa distruga chestii, care o inspaimanta pe maica-sa, care fusese concediat cu o luna inainte si care vroia sa ajunga la ziua de nastere a fetei lui.

Ce as fi vrut eu de la Joel Schumacher e ca omul sa fi fost cat se poate de normal, eventual las, frustrat , dar nu cu antecedente violente. Un om normal, innebunit de rutina zilnica. Innebunit doar de trafic, de RATB (:P), de vanzatorii scortosi si de gaura din pantof. Un om care o ia razna pur si simplu, fara alti factori atat de puternici cum au fost concedierea, ziua fiicei, problemele psihice. Din cauza asta, filmul mi se pare incomplet, gatit “in sange”.

imdb

rottentomatoes

4 thoughts on “Falling Down (1993)

  1. DeMaio says:

    Ăăă, nu =)) Treaba de mai sus era adresată perplexităţii de care am rămas cuprins citind ce am citit. Dar nu e bai, am văzut unele şi mai şi :d

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s