My Lucky Love (nu fac reclama)

Postul asta a fost inspirat de un articol din revista “Historia”. Acum, eu fumez Lucky Rosu (nu pot sa fumez tigari mai slabe deloc!) cam de cand m-am apucat serios de fumat. Si nici n-as renunta la brand. Poate doar cand o sa renunt de tot la fumat…

Dupa ce a aparut articolul mentionat mai sus, s-a intamplat sa gasesc un citat fain chiar in cartea pe care o citesc acum, “Cum traiesc mortii”, de Will Self.  It goes something like this:

Tigarile erau cele mai bune prietene ale mele. Mai credincioase decat alcoolul, imi aduceau alinare fara sa ma ingrase. Preferam sa mor. Ca si cu dintii, totusi – aveam o relatie fatala cu Lucky Strike-urile purtatoare de ghinion.

Iar Lucky Strike a mai fost prezent si-n filme, si-n seriale.

Asta este primul cadru din “Misery”, dupa Stephen King. Si scriitorul, eroul jucat de James Caan, avea un ritual. Se lasase de fumat, dar, de fiecare data cand termina o noua carte, avea Lucky-ul fara filtru gata pregatit pe farfurie, alaturi de un singur bat de chibrit. Si fuma si bea un pahar de vin, pentru a sarbatori…

Urmatoarea imagine e mai pe la sfarsitul filmului, cand intra in amestec si nebuna jucata de Kathy Bates si pistolul ei. Doua imagini foarte misto.

O imagine proaspata, furata de pe “Rolling Stone”, in dulapul cu recuzita de la “Mad Men”. Din cate am inteles, au reusit sa gaseasca pachete originale de Lucky de la sfarsitul anilor ’50, pentru ca oamenii aia sunt obsedati de acuratete! Mi-ar placea sa pun si eu mana pe un pachet!

Si apoi mai e si prima secventa din primul episod “Mad Men”. In care Don Draper se gandeste la o noua reclama pentru brand. Si atunci vorbeste cu un chelner negru (pe atunci paria al societatii mult mai mult decat acum) si-l intreaba de ce-i place marca lui de tigari si daca s-a gandit s-o schimbe. “I am a Lucky man, myself”, zice Don. Well then, I am a Lucky woman. Pentru cat voi mai fi fumatoare.