“Crimă la cină”: Experiență stil Agatha Christie


Aflasem eu cumva de existența magică a unor spectacole de teatru în afară, teatru la cină, dar la care piesa de teatru constă în rezolvarea unei crime. Acestea, potrivit unui small research, de bază, sunt chiar frecvente în SUA, în cam toate orașele, dar și în Austria (de zece ani) și în alte țări europene.

Iată că a venit și în România un asemenea show. Mâine are loc premiera, la Hanul Manuc, iar reprezentațiile celelalte sunt programate pentru 2 noiembrie (sold-out, din păcate) și 11 noiembrie (mai există locuri disponibile). Eu am avut norocul să ajung la Crimă la cină – o aniversare criminală la avanpremieră, și am făcut un mini-review al piesei aici, așa că nu am de gând să mă repet, doar să adaug câteva detalii care nu și-ar fi avut locul într-un ziar.

So, prima piesă cu crime și masă bună (antreu, fel principal și desert, all yummy, plus șampanie) din România se precocupă de epoca glamour a Bucureștiului – cea interbelică -, cu o petrecere aniversară pentru diva Chantal Vernescu (jucată de Ozana Barabancea), cât se poate de plină de ea și plină de bani, dar și de dușmani. Desigur, orice alt invitat la masa ei e suspect de crimă, însă abia după ciocnirea paharelor de șampanie și cântatul de La mulți ani se petrece violentul incident.

Elementele de interactivitate te fac chiar să te simți ca făcând parte din acțiune, însă nu sunt atât de pronunțate încât un invitat să aibă parte de un cuvânt de spus în rezolvarea incidentului (eu această variantă aștept s-o vad realizată, momentul în care voi putea face pe Sherlock sau Poirot sau, de ce nu, într-o versiune SF, pe Doctor Who). De asemenea, nici nu există un detectiv propriu-zis printre personaje, căci totul se termină înainte să ajungă poliția acolo. Oricum, experiența m-a făcut să mă simt ca într-o carte de Agatha Christie.

Dar eu, ca gazetar, am simțit o improvizație a personajului Iza pe pielea mea, în sensul că s-a prezentat în fața mea și s-a oferit să-mi acorde un interviu, iar eu am încercat s-o descos de detalii legate de crimă, dar… am eșuat!

Oricum, informații folositoare găsiți aici, despre preț, alte reprezentații și restul.

M-am gândit unde am aflat eu de murder mystery dinner theatre, numele acestui gen dramatic care conține și muzică (Strangers in the Night, Je ne regrette rien, tangoul din Parfum de femeie). Și mi-am adus aminte de unde anume:

Fetița aceea hiperactivă e prea entuziasmată de cuțitul din mâna ei

Văzusem deja un episod dintr-un serial animat de prin primăvară, Bob’s Burgers, despre un diner și proprietarul lui, Bob, care abia reușește să nu intre în faliment cu el. Într-un episod, soția lui își dorește foarte mult să organizeze un asemenea show la ei în diner și singura problemă e un jaf, care se petrece cu adevărat, dar publicul crede că e ficțiune.

Iar la următoarea reprezentație, problema repetării intensității show-ului (care prinde mai mult public) trebuie rezolvată cumva. No spoilers, though!

Tami Taylor și Coach la cină, în Friday Night Lights (I just miss you guys)

Tot investigând fenomenul, am aflat ceva amuzant: că minunata Connie Britton, o actriță nominalizată la Emmy pentru rolul principal din Friday Night Lights, și-a început cariera ca actriță în murder mystery dinner theatre. Britton e o actriță foarte subtilă și nuanțată și care plânge frumos (it’s a thing în serial). Ea a povestit la emisiunea lui Letterman despre experiență.

I wanted to be the bimbo who gets stabbed in the back, a spus ea. All you have to do is figure out how to get the fake knife in there and then you just have to come running in with a really great scream.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s