Iubirile lui Milorad Pavic scrise în “Mantia de stele”

 În ultima vreme am fost cam reticentă la poveştile de dragoste, în sensul că trebuie să fie cu adevărat speciale şi ferite de siropoşenii ca să suport să le citesc. Iar Milorad Pavic (la prima mea întâlnire cu el, dar clar nu ultima) a reuşit să-mi atragă atenţia. Un alt motiv pentru care am fost reticentă la început a fost omniprezenţa zodiilor şi horoscoapelor, dar până la urmă cartea m-a cucerit, chiar destul de devreme.

Ai putea spune că Mantia de stele e un volum de povestiri în ramă, deşi persoana care călătoreşte în şase poveşti diferite este aceeaşi, ea nu influenţează în niciun fel poveştile, doar este martor la ele, iar vocea ei nici nu se aude în afară de primul capitol, în timp ce trece dintr-o matrioşka (ea le zice păpuşi ruseşti, dar parcă matrioşka e un termen mai simpatic) în alta. Dar nu pot fi considerate vieţi anterioare, pentru că majoritatea au loc aproape concomitent, în afară de două-trei, care au loc în trecut. Continue reading