Un regim aproape inuman de muncă şi o vacanţă imediat după, petrecută în minunata Bucovină, lângă Vatra Dornei, acolo unde stickul de internet avea impresia greşită că suntem în Ucraina m-au făcut să n-am timp să închei anul aşa cum trebuie din punct de vedere al blogului. Dar cum n-am intrat încă în pâine în 2012, pot să mai fac acest top al lucrurilor care m-au fericit cel mai tare în anul care tocmai s-a terminat. Continue reading
Friday Night Lights
Seriale noi: Cronică “American Horror Story”. Cacofonia groazei
Pe principiul so bad it’s good, o să mă uit la acest serial până la sfârșitul vieții lui, care n-o să vină prea devreme, pentru că momentan are audiențe foarte bune. American Horror Story, creat de Ryan Murphy și Brad Falchuk, echipa de șoc din spatele altui supermegahit care s-a dedat kitschoșeniilor, Glee (plus Nip/ Tuck), este un ghiveci de clișee, o alăturare rococo a imaginilor șocante, o mașinărie care în primele trei episoade arde prin combustie internă povești care l-ar fi putut ține un sezon întreg de 12-13 episoade. Continue reading
“Crimă la cină”: Experiență stil Agatha Christie
Aflasem eu cumva de existența magică a unor spectacole de teatru în afară, teatru la cină, dar la care piesa de teatru constă în rezolvarea unei crime. Acestea, potrivit unui small research, de bază, sunt chiar frecvente în SUA, în cam toate orașele, dar și în Austria (de zece ani) și în alte țări europene.
Iată că a venit și în România un asemenea show. Mâine are loc premiera, la Hanul Manuc, iar reprezentațiile celelalte sunt programate pentru 2 noiembrie (sold-out, din păcate) și 11 noiembrie (mai există locuri disponibile). Eu am avut norocul să ajung la Crimă la cină – o aniversare criminală la avanpremieră, și am făcut un mini-review al piesei aici, așa că nu am de gând să mă repet, doar să adaug câteva detalii care nu și-ar fi avut locul într-un ziar.
Seriale noi: Cronică “Charlie’s Angels”. Deja expirat… (în mai multe feluri)
Mi-e foarte greu să mă decid aici care e cel mai prost: The Playboy Club sau Charlie’s Angels. Cred că e vorba totuşi de cel din urmă, pentru că pe lângă toate problemele pe care le are Clubul, mai există şi cel mai penibil dialog din istoria omenirii. Pe bune, n-am reuşit să văd decât 25 de minute din primul episod şi mi-a fost de ajuns. Îmi venea să-mi torn smoală în urechi. Continue reading