“Marina”, romanul gotic al lui Carlos Ruiz Zafon

Am avut plăcerea să citesc această carte în Chişinău, mai ales pe terasa hotelului unde stăteam, în două zile calde şi însorite, cu muzică neacordată de la mai multe instrumente ca fundal sonor, atât de potrivit pentru o carte care ar putea părea horror, dar e de fapt despre maturizare şi acceptarea morţii. Şi instrumentele se auzeau şi teoretizam că ele de fapt sunt în camere diferite fiecare şi eu auzeam sunetele ieşind pe fereastră, pentru că ce cântau instrumentele era în disonanţă şi niciunul nu avea legătură cu cealaltă…

Încerc să demonstrez ce coloană sonoră potrivită am avut!

Iar cartea m-a prins, m-a prins rapid şi abia aşteptam să vad ce se întâmplă mai departe, dar o iau înaintea mea la pas rapid.