L-am regăsit pe E.T.A. Hoffman, cu “Piticuț, zis și Cinabru”

Când eram mică, citeam și tot reciteam Urciorul de Aur al lui E.T.A. Hoffman, deși știam deja pe dinafară toate pățaniile neîndemânaticului și ghinionistului Anselmus, întâlnirea lui cu șerpoaica Serpentina în timp ce stătea deprimat pe malul Elbei și cotoroanță care-l urmărea peste tot și-i submina încrederea în el. Urciorul îmi plăcea mai mult decât cealaltă povestire/ nuvelă din volum Spărgătorul de nuci, deși îl iubeam și pe acesta.

(În paranteză fie spus  că cealaltă carte preferată de mine, din aceeași colecție a Bibliotecii pentru toți copiii era Tom Sawyer Detectiv, al lui Mark Twain, probabil cea care mă făcea să râd cel mai aprig. Ea văd că a fost reeditată în colecție cu Cinabru, de editura Art) Continue reading