“Melancholia” lui Lars von Trier

Un cântec trist despre sfârşitul lumii. Cam aşa aş descrie noul film al lui Lars von Trier. Nu este nici pe departe la fel de violent ca Antichrist – nimeni nu este mutilat -, ba chiar nimeni nu prea se luptă cu nimic, practic parcursul filmului e un drum spre acceptare şi chiar resemnare.

Filmul se petrece într-un loc care pare a fi în afara spaţiului şi timpului (de fapt un castel minunat din Suedia, unde s-au tras secvenţele de exterior), cu actori din ţări complet diferite, care sunt înrudiţi! Franţuzoaicele Charlotte Gainsbourg şi Charlotte Rampling, suedezul Stellan Skarsgard si fiul lui născut în SUA Alexander (da, faimosul Eric din True Blood, aici în varianta Eric amnezic, faţă de Eric the viking vampire), americanca Kirsten Dunst, britanicul John Hurt. Asta nu contează. Continue reading

Seriale peste seriale peste seriale

Leapsa de la Oana si de la Ioana. Raspunsul, mult intarziat…

Preferatele mele: Lost, Buffy the Vampire Slayer+Angel, Fringe, How I Met Your Mother, House,  Chuck, The Good Wife/Sotia perfecta, Battlestar Galactica, Dexter, True Blood, Supernatural si, cel mai recent, Bones. Si multe altele, pe care probabil le voi adauga la coada insemnarii, atunci cand imi voi aduce aminte de ele. Continue reading

True, deliciously sinful, Blood

Inca de la primul sezon I was hooked! Pot spune ca sunt un fang-fan, ca ma uit de obicei la chestii cu vampiri (In afara de orice are legatura cu Twilight, bleahh…). Dar nu are legatura cu trendul. Are legatura cu modul de abordare. Serialele si filmele bune cu vampiri gasesc o abordare inteligenta si-i transforma pe “the undead” in metafore pentru cu totul altceva.  Continue reading

Genericul de serial ca opera de arta

Tendinta pe piata serialelor americane este urmatoarea: la cele patru televiziuni publice genericula ajuns sa fie minimalist – un carton cu numele serialului (vezi Lost, Heroes, 24, FlashForward), in timp ce televiziunile prin cablu – HBO, Showtime – se dau in spectacol (intr-un fel bun) cu niste generice geniale, aproape opere de arta in sine, care dureaza in jur de 1 minut si jumatate si care exprima atat de bine esenta serialului!

Asa ca, mai jos, am selectat cateva dintre genericele mele preferate, peste care nu dau niciodata fast forward. Continue reading