True Horror cu Giles din “Buffy”

“True Horror” e seria mea preferata de documentare de la Discovery Channel. Evident, mare parte din credit il are si Anthony Head (previously known as Anthony Stewart Head), pe care multi dintre noi il stiu mai bine drept Rupert “Ripper” Giles din “Buffy the Vampire Slayer”.

Si normal ca Head ar face emisiunea asta, pentru ca-l ajuta “experienta” anterioara in ceea ce priveste supranaturalul. Seria asta de documentare analizeaza, in contemporan, miturile din trecut. Am prins pana acum trei episoade (sper ca exista mai multe, totusi). Primul e cu vampiri (d’oh), al doilea cu varcolaci si al treilea cu vrajitoare.

Night Watch: Russian Vampire Slayers

In sfarsit am reusit sa vad unul dintre filmele pe care mi-am propus sa le vad. Night Watch de Timur Bekmambetov e minunat! Si foarte distractiv. Regizorul ruso-cazac aplica o viziune oarecum americana la niste imagini din Rusia post-comunista, iar rezultatul vibreaza de culoare, imaginatie. Daca ar fi sa-i reprosez un singur lucru, acela ar fi ca la un moment dat se foloseste excesiv de artificii de montaj, de close-up-uri si de efecte speciale (mai degraba retro decat obositorul CGI).

Alternative la “Twilight”

Bella si Edward sunt cam boring…

Am vazut primul film din seria “Amurg” si mi-a fost de ajuns. Stiu ca e o isterie planetara, dar astea nu se aplica de obicei la mine (vezi si “Codul lui DaVinci” si altele). Oricum, plictisitoooor, ca film in sine, si ca apartenenta la genul vampirilor, un gen variat si plin de originalitate, dar si de dude, destul de multe.

Legat de “Amurg” (nici cartile n-am de gand sa le citesc vreodata… Desi recunosc ca la un moment dat am cochetat cu ideea… Dar mi-a trecut), cel mai mult ma enerveaza faza cu sclipiciu. Care e faza cu sclipiciul? Vampiri care sclipesc atunci cand ies in lumina soarelui? Pe bune?

True, deliciously sinful, Blood

Inca de la primul sezon I was hooked! Pot spune ca sunt un fang-fan, ca ma uit de obicei la chestii cu vampiri (In afara de orice are legatura cu Twilight, bleahh…). Dar nu are legatura cu trendul. Are legatura cu modul de abordare. Serialele si filmele bune cu vampiri gasesc o abordare inteligenta si-i transforma pe “the undead” in metafore pentru cu totul altceva. 

“Trezirea”, just another vampire book

Ok! E timpul sa marturisesc. I kinda like vampires. Adica imi plac serialele, filmele cu vampiri si unele carti. Asta a fost inainte de tsunami-ul provocat de “Amurg” (which I’m never gonna read, bleahh) si de “True Blood”. Cred ca a inceput prima data cand am vazut, pe la 10 ani, un promo la “Dracula” lui Coppola. Si cand o colega din generala ma speria cu povesti despre vampiri (stia mai multe decat mine), iar eu chiar credeam ca, atunci cand perdeaua de la dormitorul meu forma incretituri, ca un vampir sta la fereastra mea. (Pe atunci credeam ca aceste creaturi au coarne :))).

Apoi a aparut Buffy (aveam 13 ani) si totul s-a schimbat. Vampirii erau brusc hot, cum era Angel (David Boreanaz). Planuiesc o insemnare despre cum “Buffy the Vampire Slayer” e unul dintre cele mai subestimate seriale (si e considerat adolescentin, dar asta peiorativ), dar nu-i asta momentul. Acum vreau sa vorbesc despre “Trezirea”, prima carte din seria “The Vampire Diaries” a lui L.J. Smith.