Marjane Satrapi: “Broderii”, un alt roman grafic grozav

Luat de la Gaudeamus anul acesta, am terminat Broderii în mai puţin de o zi. Ar fi fost probabil în jur de o oră, dacă n-aş fi fost constant întreruptă de lucruri frivole ca serviciul şi altele.

Acest nou roman grafic al lui Marji (îi spun aşa pentru că mă simt apropiată de ea) e ceva mai lejer şi mai scurt decât Persepolis şi a fost comparat cu Totul despre sex, of all things, deşi, e corect să spun că era vorba mai degrabă de un TDS iranian. Şi că problemele femeilor iraniene aveau mai multe componente serioase decât cele ale unor patru newyorkeze cu lumea la picioare.

Eugenides, Krauss, Cărtărescu! 3 cărţi de luat neapărat de la Gaudeamus

Aştept cartea asta de câţiva ani buni, de când am citit Middlesex al lui Jeffrey Eugenides şi m-am îndrăgostit foarte mult de el. Şi apoi am aşteptat vreo doi ani până să citesc Sinuciderea Fecioarelor, pentru că nu mai aveam ce să citesc de el!

Şi iată, avem parte de traducerea în română la în jur de o lună de la lansarea pe piaţa americană. Am rămas uimită când am văzut că apare şi daca trebuie să aleg o singură noutate Gaudeamus pe care s-o cumpăr, asta e! Nu există ceva care să mă atragă mai mult.

Descriere: It’s the early 1980s—the country is in a deep recession, and life after college is harder than ever. In the cafés on College Hill, the wised-up kids are inhaling Derrida and listening to Talking Heads. But Madeleine Hanna, dutiful English major, is writing her senior thesis on Jane Austen and George Eliot, purveyors of the marriage plot that lies at the heart of the greatest English novels.

Persepolis, initierea mea in romanul grafic

Istoria zbuciumata a Iranului spusa mai intai prin ochii inocenti – dar extremi de inteligenti – ai unui copil si, ulterior, ai unei femei. Despre asta e vorba  in Persepolis, primul roman grafic pe care l-am citit si in niciun caz ultimul.

As putea sa spun ca e un bildungsroman, dar mi-am dat seama recent ca urasc termenul asta. Suna ca Sturm und drang, ca o ploaie torentiala cu tunete, ca ceva violent, ca un tun de pirat. Asa ca am decis sa-i spun, mult mai simpatic dupa parerea mea, un coming-of-age story.

Este autobiografic, dar universal si mi-a starnit sentimente extrem de diferite la lectura/vizionare. Exista momente amuzante in care-ti vine sa planzi si intamplari tragice la care-ti vine sa razi. Si aceste sentimente amestecate vin de la vocea naratoarei, un personaj pe care n-ai cum sa nu-l iubesti.