Picnic SF la marginea drumului

Recunosc: sunt convinsa ca nu am inteles tot in cartea asta, tot substratul, toate ideile pe care le-au inclus in carte fratii Strugatski. Nici nu are rost sa vorbesc acum despre “Calauza” lui Tarkosvki, care s-a bazat pe cartea asta. (Tot fratii au scris si scenariul – vreo 11 drafturi).

Vreau doar sa spun ca, la nivel de poveste si de personaj, “Picnicul” este o calatorie minunata care prezinta calatoria unui om, prin trei zile importante din viata lui. Redrick Schuhart, zis Roscovanu, zis Red, este un stalker, un soi de contrabandist cu obiecte din Zona – cateva cartiere din orasul Marmont parjolite si distruse de o Vizita extraterestra.

Obiectele din zona au denumiri de argou: “biberoane”, “picaturi negre”, etc si valoreaza destul de mult pe piata neagra, care s-a dezvoltat in anii de la vizita.

Il cunoastem pe Redrick la 23 de ani, apoi la 28 si, in cele din urma, la 31 de ani. Viata lui este legata puternic de Zona.

El practic nu stie sa faca altceva cu viata lui decat sa fie stalker. Incearca la inceput sa fie un stalker oficial, pe langa institutul care studiaza vestigiile Vizitei, dar situatia asta nu dureaza prea mult si trece din nou in ilegalitate.

E ca si cum el nu e niciodata liber, din cauza acelui perimetru ingradit in care extraterestrii au avut ceea ce un premiat cu Nobel, Valentin Pillman, compara cu “un picnic la marginea drumului”. Extraterestrii nu au ramas, nu invadeaza, ci au avut parte de un “pee break”, la o benzinarie, in drumul lor spre cine-stie-unde.

Sigur o sa mai citesc cartea asta, atunci cand voi fi mai “coapta”. In biblioteca mea mai am un roman de Fratii Strugatski, “A doua invazie a martienilor”. Dar asta voi citi mai incolo. Mai fac o pauza.

‘